Mobilissimus a fost prezent pentru al doilea an consecutiv la summit-ul Zilele Feroviare din București, răspunzând invitației prietenilor și partenerilor noștri de la Club Feroviar de a participa la ediția aniversară cu numărul 20.
Cu această ocazie, colegul nostru Dragoș Hrițuleac a propus spre discuție un subiect mai puțin dezbătut și cu un impact semnificativ asupra atractivității serviciilor oferite: accesibilitatea infrastructurii și serviciilor feroviare pentru cei care călătoresc cu bicicleta, cicloturiști și navetiști deopotrivă.
Evenimentul de două zile a reprezentat pentru noi ocazia ideală de a „lua pulsul” comunității cu privire la ultimele progrese ale industriei feroviare din România și a venit cu o mulțime de surprize și vești bune. Îi salutăm pe colegii noștri feroviari pentru eforturile lor de a atrage și utiliza fondurile din PNRR pentru reînnoirea și modernizarea materialului rulant, pentru o flotă mai modernă. În plus, este îmbucurător să auzim că sunt în curs de desfășurare primele lucrări de fezabilitate pentru a înțelege implicațiile introducerii căilor ferate de mare viteză în România (viteză de 160-200km/h și peste). În ceea ce privește transportul feroviar de marfă, apariția Carpatica Feroviar pare să insufle o nouă viață sectorului.
Transportul feroviar urban a înregistrat, de asemenea, progrese semnificative, numeroase autorități locale achiziționând noi rame de tramvai. Autoritățile din Oradea au preluat conducerea în ceea ce privește introducerea proiectelor de tramvai-tren, inspirându-se din Karlsruhe (GER) și Sheffield (UK). La nivel național, Alstom s-a plasat ca un actor-cheie în furnizarea de vagoane moderne pentru opțiunile de transport feroviar ușor, dar are, de asemenea, conducerea în ceea ce privește materialul rulant pentru trenuri, fiind producătorul primului tren nou care a fost pus în funcțiune după 1989. Noul depozit din Griviței (București), vizitat de participanți, a ilustrat capacitatea producătorului, dar și limitele existenței unui singur depozit pentru deservirea noului material rulant pentru trenuri în întreaga țară.
Perspectiva noastră profesională este plasată la interfața dintre căile ferate și toate celelalte moduri de transport - pentru conferință, accentul a fost pus pe integrarea serviciilor feroviare și a mobilității active. Folosirea bicicletelor în trenuri este o activitate recreativă din ce în ce mai populară, dar și un răspuns la nevoia stringentă de a permite naveta folosind moduri durabile (trenuri și biciclete). Colegul nostru a subliniat potențialul incredibil pe care îl reprezintă oferirea de soluții atractive pentru atragerea unui număr mai mare de turiști pe întreaga rețea, inclusiv a celor care călătoresc cu bicicleta. Acest lucru este extrem de relevant pentru planurile inițiate de autorități precum Consiliul Județean Timiș, ca parte a strategiei Velo-Timiș. La nivel național, relevanța strategică a trenurilor care oferă spații pentru biciclete este asociată cu Planul Național de Redresare si Reziliență, în cadrul căruia guvernul s-a angajat să dezvolte peste 3 000 km de trasee de cicloturism, o mare parte dintre acestea suprapunându-se peste rețeaua de ciclism pe distanțe lungi EuroVelo. Certificarea rutelor pentru standardele EuroVelo este condiționată de existența unor legături de transport public care acceptă biciclete la bord cel puțin la fiecare 150 km (în mod ideal, la fiecare 75 km, cu minimum 6 servicii pe zi, care acceptă cel puțin 4 biciclete complet asamblate, cu acces ușor). Anticipăm ca majoritatea județelor de pe malul Dunării (EuroVelo 6) să depună eforturi pentru a se conforma acestei cerințe, în colaborare cu operatorii de transport feroviar, pentru a se asigura că finanțarea PNRR este absorbită cu succes - colaborăm deja cu Timișul și cu alte trei județe învecinate pentru a ne asigura că secțiunea de care sunt responsabili, parte a proiectului PNRR „Cu Bicicleta în Vest”, va lua în considerare acest aspect.
Provocările actuale sunt numeroase, de la lipsa de integrare între operatori și opțiunile de emitere a biletelor pentru bicicliști, până la lipsa serviciilor care acceptă biciclete la bord. Eforturile depuse de societatea civilă pentru a normaliza prezența bicicletelor în tren au demonstrat interesul, astfel încât acum este nevoie de implicarea industriei și a operatorilor pentru a răspunde acestei cereri. Prioritățile concurente ar trebui, de fapt, să fie privite ca oportunități complementare, în care noile investiții ar trebui să acopere, de asemenea, integrarea utilizatorilor de biciclete și nevoile lor specifice atunci când se modernizează materialul rulant sau infrastructura IT&C.
Spera că întreaga audiență s-a bucurat de un eveniment dinamic si conversații stimulante, în aceeași măsură în care și noi ne-am bucurat de participare.
